Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 
PRIMA PAGINĂ
SCURT ISTORIC
ATRIBUTII
CADRU LEGAL
CONDUCEREA
PETITII ONLINE
INFORMAŢII PUBLICE
DECLARAȚII DE AVERE
BULETIN INFORMATIV
RESURSE UMANE
LINKURI UTILE
CONTACT/AUDIENŢE
DECLARAŢII DE INTERESE
FOTO
PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
SCHENGEN
SALARII
BUGET ȘI BILANȚ CONTABIL, SITUAŢIE PLĂŢI
ACHIZIŢII PUBLICE
 

 

 
 

Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele locale de urgenţă (Poliţie, Jandarmerie, Pompieri, Ambulanţă) în timpul unei situaţii de urgenţă. Se consideră o SITUAŢIE DE URGENŢĂ atunci când se impune intervenţia Poliţiei, Jandarmeriei, Pompierilor şi Salvării pentru a salva viaţa , proprietatea şi mediul. Exemple de situaţii de urgenţă : • Omor; • Atac armat; • Atentat; • Tâlhărie; • Tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice; • Dezertări; • Evadări; • Trafic şi consum de droguri; • Furturi; • Accident de circulaţie soldat cu victime sau cu persoane blocate în autovehicule; • Explozii; • Electrocutări; • Căderi de la înălţime; • Surpări de teren; • Accident grav la metrou; • Accident de aviaţie; • Accident feroviar; • Probleme medicale grave; • Incendii; • Inundaţii. Modalitatea de procesare a unui caz: 1. un cetăţean apelează 112 pentru a semnala un accident de circulaţie grav, soldat cu victime omeneşti; 2. sistemul identifică numărul de telefon al persoanei care a semnalat cazul; 3. se determină numele şi adresa abonatului postului telefonic prin căutare automată în baza de date (la fel se procedează şi in ţările Uniunii Europene, S.U.A. şi Canada, fiind o măsură necesară pentru aflarea veridicităţii apelului); 4. operatorul cere apelantului date despre natura cazului; 5. se transmit toate datele la dispeceratele Poliţiei, Jandarmeriei, Ambulanţei şi Pompierilor, în funcţie de natura cazului (această operaţiune se realizează în 2-3 secunde); 6. dispecerii stabilesc rapid mijloacele de intervenţie care participă la soluţionarea cazului; 7. pe hartă se afişează conexiunea caz - mijloace de intervenţie; 8. Cine sună la 112 trebuie să raspundă la urmatoarele întrebări: » Ce urgenţa are? » Unde este urgenţa? » Unde se află? » De la ce număr de telefon sună? » Cum se numeşte? Apelantul trebuie să rămână la telefon pentru a furniza detalii suplimentare asupra urgenţei şi pentru a primi recomandările operatorilor agenţiilor de urgenţă.

 
 
 
 
ISTORICUL JANDARMERIEI SĂLĂJENE VEZI MONOGRAFIA JUDEŢULUI SĂLAJ
PERIOADA 1919-1940
   După Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, între preocupările principale ale Consiliului Dirigent a stat înfiinţarea Corpului Jandarmeriei Române pentru teritoriile unite, având la baza Legea din 15 noiembrie 1918 care abrogă Legea de înfiinţare a Jandarmeriei din 1 septembrie 1893 şi stabileşte organizarea jandarmeriei în :
   - regimente;
   - batalioane;
   - companii;
   - plutoane;
   - secţii de jandarmi;
   - posturi de jandarmi;
   În perioada 16 - 30 decembrie 1918, Consiliul Dirigent face apelul pentru intrarea în serviciul Jandarmeriei, potrivit căruia noul organ al Jandarmeriei Rurale Române trebuia să ia locul gărzilor naţionale începând cu data de 1 februarie 1919. Printr-o circulară emisă la 11 ianuarie 1919, Consiliul Dirigent făcea cunoscute condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească toţi cei care doreau să se angajeze în rândurile Jandarmeriei.
   Datorită existenţei liniei demarcaţionale în judeţul Sălaj, administraţia româneasca avea să se instaleze abia în a doua parte a lunii aprilie 1919. Tot în această perioada a luat fiinţă Compania de Jandarmi Rurali Zalău care, la început cu un efectiv redus, avea să îndeplinească următoarele misiuni:
- să vegheze la siguranţa statului;
- menţinerea ordinii şi liniştii publice în comunele rurale;
- activitatea informativă şi de prevenire;
   În perioada aprilie 1919 - 31 decembrie 1925, Compania Jandarmi Rurali Sălaj, aflată în subordinea Batalionului 1 Jandarmi Cluj, subordonat Regimentului 7 Jandarmi Cluj, comandată de Locotenent P. Toma, avea în subordine aproximativ 7 secţii de jandarmi, în compunerea cărora intrau între 3 - 6 posturi de jandarmi.
   La 1 ianuarie 1926 se aplică în întreaga tara prevederile noii Legi Administrative, aprobată de către Parlamentul României în cursul anului 1925. Judeţul Sălaj îşi măreşte suprafaţa teritorială, datorită faptului că a primit Plasele Valea lui Mihai şi Carei, devenind astfel judeţ de graniţă.
Pornind de la aceste măsuri administrative, aria de competenţă a Companiei de Jandarmi Sălaj se extinde şi asupra celor doua Plase nou încorporate.

    O primă modificare în structura acestei instituţii s-a produs odată cu promulgarea la 24 martie 1929 a Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale, care prevedea în structura la formaţiile teritoriale : inspectorate, regiuni, secţii şi posturi.
   În conformitate cu noua lege, prin decizia Ministerului de Interne nr.3673 din 2 mai 1929, s-a înfiinţat Legiunea de Jandarmi Rurali Sălaj, cu reşedinţa la Zalau, care cuprindea în structura organizatorică 10 secţii cu 52 posturi de jandarmi rurali, după cum urmează:
1. Secţia Cehu Silvaniei cu 6 posturi de jandarmi;
2. Secţia Nusfalau cu 6 posturi de jandarmi;
3. Secţia Tasnad cu 6 posturi de jandarmi;
4. Secţia Valea lui Mihai cu 6 posturi de jandarmi;
5. Secţia Jibou cu 5 posturi de jandarmi;
6. Secţia Borla cu 5 posturi de jandarmi;
7. Secţia Crasna cu 5 posturi de jandarmi;
8. Secţia Tiream cu 5 posturi de jandarmi;
9. Secţia Românasi cu 4 posturi de jandarmi;
10. Secţia Supurul de Sus cu 4 posturi de jandarmi.
   Conform legii, teritoriul unui post de jandarmi era format din mai multe localităţi rurale (sate). Din punct de vedere al efectivului şi al schemei de organizare, posturile de jandarmi sunt conduse de un jandarm – sef de post (subofiţer), ajutat de jandarmi necesari, numărul lor total nefiind mai mic de cinci. Deci, nu se cunoaşte cifra exactă a numărului de jandarmi existenţi, putem spune totuşi că pentru judeţul Sălaj numărul lor depăşea cifra de 300.
    Numărul posturilor de jandarmi, precum şi competenţa teritoriala s-a mărit sau micşorat, în funcţie de necesităţile de moment sau de interesele statului.
Legiunea de Jandarmi Sălaj, cu sediul la Zalău, comandată până în decembrie 1929 de Căpitan Barnuţiu şi din decembrie 1929 de Maior Sîrbu, execută următoarele misiuni:
- prevenirea infracţiunilor;
- prinderea infractorilor şi întocmirea actelor împotriva acestora;
- menţinerea şi restabilirea ordinii în caz de tulburări;
- asigurarea siguranţei publice şi de stat;
- cercetarea şi urmărirea tuturor infracţiunilor prevăzute de legi;
- alte misiuni, la ordin;
   La 20 iunie 1938, organele judeţene de poliţie vor fi trecute sub autoritatea Comandamentului Legiunii de Jandarmi. În judetul Sălaj ( potrivit împărţirii administrativ-teritoriale din anul 1925 ), existau : Politia de Stat Zalau, Comisariatele de Politie Simleu Silvaniei şi Carei, precum şi Comisariatul Poliţiei de Frontieră Valea lui Mihai. Aceste patru unităţi vor rămâne în subordinea Legiunii de Jandarmi Sălaj până la 1 martie 1939, data la care se revine la forma iniţială.
    Dintr-o notă a Biroului Apărării Române de pe lângă Prefectura Judeţului Sălaj, rezultă că în cursul anului 1940 existau pe teritoriul judeţului un număr de 82 posturi de jandarmi cu un efectiv de 798 militari.
    Ca urmare a evenimentelor de la 30 august 1940, teritoriul judeţului Sălaj a fost vremelnic ocupat de către Ungaria hortistă, perioadă în care Legiunea de Jandarmi Sălaj a fost dislocată în judetul Hunedoara, la Deva.
    Rapoartele transmise de la posturile de jandarmi, prin secţii, la Legiunea de Jandarmi Sălaj se refereau la :
- ridicări de armament, muniţie, dinamite;
- prinderea răufăcătorilor;
- prinderea criminalilor;
- nemulţumiri ale populaţiei;
- agitaţii ale localnicilor din raza postului;
- nemulţumiri ale populaţiei maghiare;
- ridicarea armamentului de la cetăţenii care le deţin fără permis;
- depozitarea armamentului şi muniţiilor confiscate;
- prinderea infractorilor si întocmirea actelor;
- întrebuinţarea atribuţiilor poliţienesti de către pretori;
- infracţiuni cu autori necunoscuţi;
- informaţii despre activitatea unor partide politice.
 
II. PERIOADA 1945-1949
    După trecerea frontului ( 13-24 octombrie 1944 ), judeţul Sălaj, ca teritoriu ocupat a intrat în zona de acţiune a Comandamentului General al Etapelor. Pentru a se asigura ordinea şi siguranţa în această zonă, prin instrucţiunile din 11 şi 15 septembrie 1944, emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei, s-a întocmit schema de organizare teritorială a Legiunii de Jandarmi Sălaj, situaţia cu efectivul de încadrare numerică a formaţiunilor din subordine, avându-se totodată în vedere reorganizarea şi reinstalarea teritorială a acesteia. În mare, organizarea teritorială a legiunii păstra organizarea dinainte de evacuarea la Deva, jud. Hunedoara.
    Legiunea de Jandarmi Zalău făcea parte din Inspectoratul de Jandarmi Oradea şi avea în subordine 10 sectoare de jandarmi cu 50 posturi de jandarmi.
1. Comandanţii Legiunii Jandarmi Rurali Sălaj, pe perioade au fost
- căpitan Dinescu Marin: oct. 1944 - oct.1945;
- căpitan Puturean Ion: oct. 1945 - aprox.aprilie 1946;
- căpitan Alexandru Dimitriu: aprox. aprilie 1946 - nov. 1947;
- căpitan Dumitru Beloiu: nov. 1947 - 1949.
2. Misiunile Legiunii de Jandarmi Rurali Sălaj
- prevenirea infracţiunilor;
- menţinerea ordinii şi liniştii publice;
- asigurarea siguranţei publice;
- prinderea infractorilor şi întocmirea documentelor;
- prevenirea infracţiunilor;
- cercetarea infracţiunilor;
- activităţi informative.
    Principala misiune era activitatea informativă, care se baza pe Ordinul general de informaţiuni nr.1 din 1945, care viza următoarele obiective:
- faptele care ating siguranţa superioara a statului, de natură politică şi scop politic;
- faptele care ating siguranţa şi liniştea publică interioară a statului, de natură politică;
- faptele care ating siguranţa şi liniştea interioară a statului care nu sunt de natură politică;
- faptele de interes comun care ating interesele materiale şi morale ale statului;
Activitatea informativă a agenţilor de informaţiuni şi de căutare va viza următoarele probleme:
- populaţia rurală românească, din punct de vedere politic, naţional, agricol, economic, cultural şi moral;
- populaţia minoritară rurală şi supuşii străini;
- populaţia urbană română şi minoritară;
- diverşi cetăţeni cu situaţii speciale în angrenajul statului;
- comercianţi şi industriaşi;
- meseriaşi, muncitori şi lucrători;
- refugiaţi din teritoriile cedate şi părăsite din cauza razboiului şi persoanele flotante;
- situaţia economică şi agricolă;
- corespondenţa şi presa de toate categoriile;
- curentele politico-sociale;
- legionarismul;
- diverse activitaţi interzise;
- sectele religioase care desfaşoară acţiuni de dezordine:
- penticostalii;
- miliniştii;
- nozarienii;
- adventiştii-reformişti;
- aconfesionalii;
- baptiştii;
- adventiştii de ziua a 7-a
- spionajul, terorismul şi paraşutiştii;
- sabotajul;
- alarmismul şi defetismul;
- trecerea frauduloasă peste frontiera şi incidentele de frontieră;
- informaţii din ţările vecine;
- starea de spirit în jandarmerie.
Organizarea activităţii informative
    S-a executat în conformitate cu normele prevăzute în broşura 5 J., Instrucţiunile nr. 51304/945 şi Ordinul General de Informaţiuni nr.1/945 al Inspectoratului General al Jandarmeriei.
Documentele organizării informative cuprind :
    Mapa organizării serviciului informativ cuprinde :
- schiţă cartogramatică, cu toate problemele de pe raza formaţiunii;
- ordinul nr.1 de informaţii al Legiunii şi toate ordinele cu caracter informativ;
- tabele cu agenţi informativi pe categorii;
- schiţă cu răspândirea agenţilor de probe, adică pe culori.
B) Pentru fiecare problemă o mapă cu două părti:
a) Partea documentară cu:
- schiţa problemei cartogramată;
- istoricul problemei;
- tabele nominale de conducători;
- propagandişti, membrii, simpatizanţi pe localităţi;
- dosarele personale ale militanţilor şi situaţia la zi;
b)Planul de căutare cu :
- informaţii care au impus ordinul şi scopul urmărit;
- agenţii însărcinaţi;
- misiunea dată;
- zona;
- timpul de lucru;
- mijloace;
- contact informativ;
- modul de transmitere a informaţiilor;
- rezultate obţinute;
- dosarul, filă nr. unde s-a clasat chestiunea.
Culegerea de informaţii
   Această operaţie trebuie desavârşită de toate organele de căutare şi informare, întrebuinţând întreaga aparatură, agenţii proprii şi speculând în amănunt toate izvoarele de informare. Fiecare agent trebuie să fie animat de dorinţa de a se reliefa printr-o acţiune informativă permanentă şi serioasă.
   Legiunea de Jandarmi va urmări cu toata atenţia rezultatele date de fiecare organ de căutare şi va recompensa prin premii, atât pe organele de căutare cât şi pe agenţii săi şi, în schimb va sancţiona pe cei neglijenţi şi delăsători. La Legiune există un fond al agenţilor informatori din care se vor acorda premii în bani pentru cei merituoşi.
( Ordin al comandantului Legiunii Jandarmi Sălaj, Cpt. Dinescu Marin, către toate sectoarele de Jandarmi – Dosar nr. 1 , fila 2 Sector Simleu-Şilvaniei 1945 ).
3. Misiuni îndeplinite de Sectoarele de Jandarmi în perioada 1945-1949
a) Acţiuni antilegionare :
- 10 iulie 1945: jandarmii Postului Ip au executat o razie şi au capturat 3 soldaţi germani în comuna Sumal;
-   iulie - septembrie 1945: evidenta pe baza de tabel a legionarilor;
- iulie- august 1945: culegerea de informaţii despre legionari şi supravegherea activităţilor legionare;
- septembrie 1945: ridicarea de armament de la un depozit găsit lângă Gara Zalău şi culegerea armamentului de la populaţia care a sustras armamentul din acel depozit;
- septembrie 1945: ordin pentru întocmirea de dosare individuale pentru fiecare legionar;
- 24 iulie 1945 ( Dosar 1, fila 103 ): s-a primit Ordinul de informare nr. 431/24 iulie 1945 care prevedea participarea Jandarmilor la o razie în Munţii Vatra Dornei -Bistriţa, regiunea Rotundă, în urma căreia au fost arestaţi 5 paraşutişti care aveau asupra lor 60.000.000 lei şi executau unele misiuni de sabotaj, distrugeri pe căile ferate, poduri , uzine, atentate.
b ) Sectele religioase :
- august 1945 – întocmirea de către fiecare post a istoricului sectelor constituite pe raza postului;
- evidenţa nominală a sectelor;
c ) Alte misiuni :
- mai 1946 – participă la identificarea şi prinderea traficanţilor de poştă clandestină;
- 1946 - 1947 – identificarea tinerilor care pleacăîn străinatate pentru a se înrola în Armata Americană şi Engleză;
- 1946 – identificarea şi evidenţa persoanelor duse la muncăîn U.R.S.S. şi a celor care s-au întors de la munca forţată din U.R.S.S.;
- aprilie 1946 – luarea în evidenţă a legionarilor: date de stare civilă, cazier, pe baza verificărilor în teren;
- 1946 – descoperirea materialelor de propagandă germane şi ungureşti şi confiscarea lor pe baza de proces-verbal şi distrugere;
- 1946 – informare privind pagubele produse de armata sovietică ăi abuzurile comise;
- 1946 – rapoarte privind starea de spirit, activitatea politică şi propagandistă a tuturor evreilor şi repatriaţilor;
- 1946 – urmărirea manifestului Îndemn, care aduce atingere Guvernului U.R.S.S.;
- 1946 – rapoarte cu crearea formaţiunilor P.N.Ţ., P.N.L.;
- 1946 - urmărirea supuşilor germani care au evadat din lagăre;
- investigarea, cercetarea infracţiunilor, trimiteri în judecată;
- 1947 - urmărirea studenţilor întorşi la domiciliu, care înscriu lozinci pe pereti şi pun afişe cu inscripţia : „ Trăiască Regele şi Maniu ”.
- 1947 - supravegherea activităţii politice şi organizatorice a F.N.D.;
- măsuri de pază, patrulare şi supraveghere;
4. Documente – ordine şi rapoarte
a) Legiunea de jandarmi către sectoare şi posturi :
- ordine;
- ordine şi informaţii;
b) Postul de jandarmi către sectoare şi sectoarele către legiune:
- rapoarte, adrese;
- note informative;
- referat informativ;
    Documente de organizare, planificare a muncii şi funcţionare nu s-au găsit în fondul arhivistic.
5. Disciplină militară
a) Recompense :
- învoiri, permisii;
- avansarea la gradul următor;
- acordarea de sume în bani;
b) Pedepse :
- observaţie scrisă;
- avertisment;
- mutarea în altă garnizoana;
- trecerea în rezervă cu gradul de soldat.
c) Fapte care duc la aplicarea pedepselor :
- părăsirea garnizoanei fără aprobare;
- provocarea de scandaluri, beţii;
- executarea defectuoasă a sarcinilor:
- dezinteres, neglijenţă şi delăsare în activităţi;
- inducerea în eroare a superiorilor;
- portul neregulamentar al ţinutei;
6. Activităţi privind
- participarea la al 2-lea război mondial;
- fapte de arme;
- activităţi de pregătire ( forme, metode );
- activităţi în timpul retragerii hortiste;
- refugiaţi în România,
   Nu se găsesc în fondul arhivistic la Direcţia Judeţeana a Arhivelor Naţionale Sălaj.
JANDARMERIA SĂLĂJEANĂ
   Jandarmeria Sălăjeană a luat fiinţa la 7 aprilie 1919, având un efectiv de 5 ofiţeri şi 50 jandarmi soldaţi, constituiţi în Compania de Jandarmi Sălaj, subordonata Regimentului 7 Jandarmi Cluj.

   La 1 aprilie 1929 se aprobă Legea pentru Organizarea Jandarmeriei Rurale, ceea ce duce la schimbarea denumirii Companiei de Jandarmi Rurali Sălaj cu reşedinţa la Zalău, care cuprindea în structura organizatorică 10 secţii în subordinea cărora se aflau 52 posturi de jandarmi rurali..

    În urma evenimentelor de la 30 august 1940, teritoriul judeţului Sălaj a fost vremelnic ocupat de către Ungaria hortystă, perioadă în care Legiunea de Jandarmi Sălaj a fost dislocata la Deva.

   După trecerea frontului, Legiunea de Jandarmi Sălaj revine cu aceeaşi structură, având în compunere 10 secţii cu 50 posturi de jandarmi. Această structură se menţine până în anul 1949, când instituţia Jandarmeriei a fost desfiinţată.

   După evenimentele din Decembrie 1989 Jandarmeria Româna este reînfiinţată, iar în luna iulie 1990 ia fiinţă Detaşamentul de Jandarmi Sălaj, cu reşedinţa la Zalău.

   Prin Hotărârea Guvernului României nr. 582 din 1 iulie 1994 ia fiinţa Batalionul de Jandarmi Sălaj, subordonat Brigăzii de Jandarmi Cluj, având zona de competenţa judeţul Sălaj.

   Prin Decretul Prezidenţial nr. 525, la 25 octombrie 1997 Batalionului de Jandarmi Sălaj i-a fost înmânat Drapelul de Luptă, simbol al onoarei, vitejiei şi gloriei militare.

    Odată cu punerea în aplicare a Legii 116/1998, unitatea ia denumirea de Comandamentul de Jandarmi Judeţean Sălaj, subordonat Comandamentului de Jandarmi Teritorial “Someşul” Cluj.

    Începând cu 15 03.2005,  odată cu intrarea în vigoare a Legii 550/2004 privind Organizarea şi Funcţionarea Jandarmeriei Române, unitatea noastră a primit o noua identitate , aceasta numindu-se  Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sălaj, zona de competenta a unităţii noastre, respectiv judeţul Sălaj, având o suprafaţă de 3850 kmp, populaţia judeţului fiind de aproximativ 250 000 locuitori.